On Line Library of the Church of Greece
|
On Line Library of the Church of Greece |
|
Rânduiala
Ceasurilor
Care Se
Cântă În Ajunul Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos
Se
cuvine a şti că:
De se va întâmpla
Naşterea Domnului Hristos duminică sau luni, se cântă
Ceasurile mai înainte, vineri; iar de se va întâmpla
Naşterea Domnului Hristos marţi, miercuri, joi, vineri sau
sâmbătă, atunci se cântă Ceasurile în Ajun.
De asemenea de se va întâmpla ca Ajunul să cadă
sâmbătă sau duminică, vineri nu se face Liturghie, ci se
cântă numai Ceasurile şi Vecernia, la vremea ei.
La începutul Ceasului
al doilea din zi (ora 8 dimineaţa) paraclisierul luând
binecuvântare, trage clopotul. Şi adunându-ne în
biserică, preotul se îmbracă în epitrahil şi felon,
iar diaconul în stihar, apoi se pune analogul în mijlocul
bisericii, în dreptul uşilor împărăteşti;
diaconul iese în mijlocul bisericii şi, închinându-se de
trei ori, zice cu glas mare:
Binecuvintează, părinte!
Iar preotul, stând
înaintea Sfintei Mese însemnează cu cădelniţa
cruciş spre răsărit şi zice:
Binecuvântat este Dumnezeul
nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Citeţul: Amin. Slavă Ţie,
Dumnezeul nostru..., Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule...,
Preasfântă Treime..., Tatăl nostru...Şi după ecfonisul: Că a Ta este
împărăţia..., se zice Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă...
Şi acum... Veniţi să ne închinăm... (de 3 ori). Apoi se citesc
Psalmii următori:
În timpul citirii
psalmilor preotul cădeşte sfântul altar, sfintele icoane, pe
cel mai mare, pe fraţi, pe citeţ şi toată biserica,
mergând înaintea lui diaconul cu lumânare aprinsă.
PSALMUL
5
Graiurile mele ascultă-le,
Doamne! Înţelege strigarea mea! Ia aminte la glasul rugăciunii
mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine
mă voi ruga, Doamne! Dimineaţa vei auzi glasul meu; dimineaţa
voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea. Că Tu eşti
Dumnezeu, Care nu voieşti fărădelegea, nici nu va locui
lângă Tine cel ce vicleneşte. Nu vor sta călcătorii
de lege în preajma ochilor Tăi. Urât-ai pe toţi cei ce
lucrează fărădelege. Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc
minciuna; pe ucigaş şi pe viclean îl urăşte Domnul.
Iar eu întru mulţimea milei tale voi intra în casa Ta,
închina-mă-voi spre sfânt locaşul Tău, întru
frica Ta. Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta,
din pricina duşmanilor mei! Îndreptează înaintea mea
calea Ta. Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este
deşartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile lor
viclenesc. Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile
lor; după mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i pe ei, că
Te-au amărât, Doamne. Şi să se veselească toţi
cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se vor bucura
şi le vei fi sălaş lor, şi se vor laudă cu Tine toţi
cei ce iubesc numele Tău. Că Tu vei binecuvânta pe cel drept,
Doamne, căci cu arma bunăvoirii ne-ai încununat pe noi.
PSALMUL
44
Cuvânt bun răspuns-a
inima mea; grăi-voi cântarea mea Împăratului. Limba mea
este trestie de scriitor ce scrie iscusit. Împodobit eşti cu
frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe
buzele Tale. Pentru aceasta Te-a binecuvântat pe Tine Dumnezeu, în
veac. Încinge-Te cu sabia Ta peste coapsa Ta, puternice, cu
frumuseţea Ta şi cu strălucirea Ta.
Încordează-ţi arcul, propăşeşte şi
împărăţeşte, pentru adevăr, blândeţe
şi dreptate, şi Te va povăţui minunat dreapta Ta.
Săgeţile Tale ascuţite sunt puternice în inima
duşmanilor împăratului; popoarele sub tine vor cădea.
Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate
toiagul împărăţiei Tale. Iubit-ai dreptatea şi ai
urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul
Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii
Tăi. Smirna şi aloea îmbălsămează
veşmintele Tale; din palate de fildeş cântări de
alăută Te veselesc; fiice de împăraţi întru
cinstea Ta; stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta,
îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată.
Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi
uită poporul tău şi casa părintelui tău, că a
poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău.
Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor
ruga mai-marii poporului. Toată slava fiicei Împăratului este
înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur
şi prea înfrumuseţată. Aduce-se-vor Împăratului
fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie. Aduce-se-vor
întru veselie şi bucurie; aduce-se-vor în palatul
Împăratului. În locul părinţilor tăi s-au
născut ţie fii; pune-vei pe ei căpetenii peste tot
pământul. Pomeni-vor numele tău în tot neamul; pentru
aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului.
PSALMUL
45
Dumnezeu este scăparea şi
puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară.
Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul
şi se vor muta munţii în inima mărilor. Venit-au şi
s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munţii de tăria Lui. Apele
râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a
sfinţit locaşul Lui. Dumnezeu e în mijlocul cetăţii,
nu se va clătina; o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineaţă.
Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărăţiile; dat-a
Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul. Domnul
puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob. Veniţi
şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe
pământ. Pune-va capăt războaielor până la
marginile pământului, arcul va sfărâma şi va
frânge arma, iar pavezele în foc le va arde. Opriţi-vă
şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu,
înalţa-Mă-voi pe pământ. Domnul puterilor cu noi,
sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
Slavă... Şi
acum..., Aliluia
(de 3 ori), Doamne
miluieşte (de
3 ori).
Slavă...,
şi se citeşte mai departe troparul:
Scrisu-s-a oarecând cu
bătrânul Iosif, în Betleem, Maria, ca cea din
sămânţa lui David, purtând în pântece sarcina
cea fără de sămânţă. Dar a sosit vremea
naşterii şi nici un loc de sălăşluire nu era; ci ca un
palat frumos s-a arătat împărătesei peştera. Hristos
se naşte, ca să ridice chipul cel mai înainte căzut.
Şi
acum..., al
Născătoarei de Dumnezeu:
Cum Te vom numi, ceea ce eşti
plina de har! Cer, că ai răsărit pe Soarele dreptăţii?
Rai, că ai odrăslit floarea nestricăciunii? Fecioară,
că ai rămas nestricată? Maică curată, că ai avut
în sfintele tale braţe Fiu, pe Dumnezeul tuturor? Pe Acela
roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Apoi se cântă
aceste stihuri, glasul al 8-lea, însuşi glasul:
Alcătuire a lui Sofronie, patriarhul
Ierusalimului.
Betleeme găteşte-te; bine
te împodobeşte, iesle; peşteră primeşte; că
adevărul a venit, umbra a trecut şi Dumnezeu oamenilor din Fecioară
S-a arătat, închipuindu-Se ca şi noi şi îndumnezeind
trupul. Pentru aceasta Adam înnoindu-se, împreună cu Eva
strigă: pe pământ bunăvoirea S-a arătat, ca să
mântuiască neamul nostru (de două ori).
Stih: Dumnezeu din Teman va veni Cel
Sfânt din muntele cel cu umbra deasă.
Acum vine să se plinească
proorocia proorocilor, care cu taină grăieşte: Şi tu,
Betleeme, pământul Iudeii, care mai înainte găteşti
peştera, nicidecum nu vei fi mai mic între domni; că din tine
va ieşi Mie povăţuitor neamurilor, după trup, din Curata
Fecioara, Hristos, Dumnezeu, Care va paşte pe poporul Său, noul
Israel. Acestuia toţi să-I dăm slavă.
Stih: Doamne, auzit-am glasul Tău
şi m-am temut, înţeles-am lucrurile Tale şi m-am
spăimântat.
Şi
se cântă iarăşi stihira de mai sus.
Apoi
Slavă..., glasul al 8-lea:
Acestea zice Iosif către
Fecioara: Marie! Ce lucru este acesta pe care îl văd întru
tine? Nu mă pricep, şi mă minunez. Şi cu mintea mă
spăimântez. Ascunde-te deci de la mine, degrab. Marie! Ce lucru este
acesta, pe care îl văd întru tine? În loc de cinste,
ruşine; în loc de veselie, întristare; în loc de
laudă, ocară mi-ai adus mie. Nu voi mai putea suferi defăimarea
oamenilor, pentru că de la preoţi, din Biserica Domnului, ca pe o
nevinovată te-am luat, şi ce este aceasta ce se vede?
Şi
acum..., tot
aceasta.
PROCHIMENUL,
glasul al 4-lea
Domnul a zis către Mine: Fiul
Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut.
Stih: Cere de la Mine şi-Ţi voi
da Ţie neamurile moştenirea ta şi marginile
pământului stăpânirea Ta.
PAREMIA
Din
Proorocia lui Miheea, citire:
(V,
1-3)
Acestea grăieşte Domnul:
Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui
Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar
obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei.
Pentru aceasta ăi va lăsa până în vremea când
aceea ce trebuie să nască va naşte. Atunci rămăşiţa
fraţilor săi se va întoarce la fii lui Israel. El va fi voinic
şi va paşte poporul prin puterea Domnului, întru slava numelui
Domnului Dumnezeului Său şi toţi vor fi fără de
grijă, iar El va fi mare, până la marginile
pământului.
APOSTOLUL
Din
Epistola către Evrei, a Sfântului Apostol Pavel, citire:
(I,
1-12)
Fraţilor, după ce Dumnezeu
odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a
vorbit părinţilor noştri prin prooroci, în zilele acestea
mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus
moştenitor a toate şi prin Care a făcut şi veacurile; Care,
fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi Care
ţine toate cu cuvântul puterii sale, după ce a
săvârşit, prin El însuşi, curăţirea
păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei, întru cele preaînalte,
făcându-Se cu atât mai presus de îngeri, cu cât a
moştenit un nume mai deosebit decât ei. Căci căruia dintre
îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: "Fiul Meu eşti Tu, Eu
astăzi Te-am născut"; şi iarăşi: "Eu
Îi voi Lui Tată şi El Îmi va fi Mie Fiu?" Şi
iarăşi, când aduce în lume pe Cel
Întâi-Născut, El zice: "Şi să se închine
Lui toţi îngerii lui Dumnezeu". Şi de îngeri zice:
"Cel ce face pe îngerii Săi duhuri şi pe slujitorii
Săi pară de foc"; iar către Fiul: "Tronul Tău,
Dumnezeule, în veacul-veacului; şi toiagul dreptăţii Tale.
iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceea
Te-ai uns pe Tine, Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei, mai mult
decât pe părtaşii Tăi". Şi: "Întru
început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi
cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu
rămâi, şi toate ca o haină se vor învechi, şi
ca pe un veşmânt le vei strânge şi ca o haină vor fi
schimbate. Dat Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor
sfârşi".
EVANGHELIA
Din
Sfânta Evanghelie de la Matei, citire:
(I,
18-24)
Naşterea lui Iisus Hristos a
fost aşa: după ce mama Sa Maria a fost logodită cu Iosif şi
înainte de a fi ei împreună, s-a aflat că ea are în
pântece de la Duhul Sfânt. Iar Iosif, bărbatul ei, fiind drept
şi nevoind să o vădească, a vrut s-o lase în ascuns.
Pe când însă cugeta el acestea, iată îngerul
Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David,
nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, căci Cel zămislit
într-însa este din Duhul Sfânt. ea va naşte Fiu
şi-I vei pune numele: Iisus, căci El va mântui poporul său
de păcate. Iar acestea toate s-au făcut ca să se împlinească
ceea ce vestise Domnul prin proorocul, care zice: iată fecioara va avea
în pântece şi va naşte fiu şi-i vor pune numele Emmanoil,
care înseamnă: Dumnezeu este cu noi. După ce s-a deşteptat
din somn, Iosif a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul Domnului
şi a luat la el pe femeia sa. Dar n-a cunoscut-o pe ea, până ce
a născut pe Fiul său cel Unul-Născut, căruia I-a pus numele
Iisus.
Apoi
citeţul zice:
Paşii mei îndreptează-i
după cuvântul Tău şi să nu mă
stăpânească toată fărădelegea.
Izbăveşte-mă de clevetirea
oamenilor şi voi păzi poruncile Tale.
Faţa Ta arat-o peste robul
Tău şi mă învaţă îndreptările Tale.
Să se umple gura mea de lauda
Ta, Doamne, ca să laud slava ta, toată ziua mare cuviinţa Ta.
Apoi: Sfinte Dumnezeule...,
Preasfântă Treime... şi după: Tatăl nostru...
CONDACUL,
glasul al 3-lea:
Fecioara astăzi pe
Cuvântul cel mai înainte de veci merge să-L nască
în peşteră, în chip negrăit.
Dănţuieşte lumea auzind: slăveşte cu îngerii
şi cu păstori, pe Cel ce voieşte a Se arăta Prunc
tânăr, Dumnezeu cel mai înainte de veci.
Doamne
miluieşte (de
40 de ori).
Şi
rugăciunea:
Cel ce în toată vremea
şi în tot ceasul, în cer şi pe pământ,
eşti închinat şi slăvit, Hristoase Dumnezeule,
îndelung-Răbdătorule, mult-Milostive şi mult-Milosârde;
Care pe cei drepţi iubeşti şi pe cei păcătoşi
miluieşti; Care pe toţi chemi la mântuire pentru
făgăduinţa bunătăţilor ce au să fie;
Însuţi, Doamne, primeşte şi rugăciunile noastre
în ceasul acesta şi îndreptează viaţa noastră
spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfinţeşte, trupurile
curăţeşte, cugetele îndreptează, gândurile curăţeşte
şi ne izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele şi al
durerii. Înconjoară-ne pe noi cu sfinţii Tăi îngeri,
ca prin mijlocirea lor fiind păziţi şi povăţuiţi,
să ajungem la unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, ca binecuvântat eşti în vecii vecilor.
Amin.
Doamne miluieşte (de 3 ori); Slavă... Şi
acum..., Ceea ce eşti mai cinstită...
Întru numele Domnului
binecuvintează, părinte.
Preotul:
Dumnezeule, milostiveşte-te
spre noi şi ne binecuvintează, luminează faţa peste noi
şi ne miluieşte.
Şi
rugăciunea:
Hristoase, Lumina cea
adevărată, Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce
vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feţei
Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată.
Îndreptează paşii noştri spre lucrarea poruncilor Tale,
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor
sfinţilor Tăi. Amin.
Veniţi să ne
închinăm... (de 3 ori).
PSALMUL
66
Dumnezeule, milostiveşte-Te
spre noi şi ne binecuvintează, luminează faţa Ta spre noi
şi ne miluieşte, ca să cunoaştem pe pământ calea
Ta, în toate neamurile mântuirea Ta. Lăuda-Te-vor pe Tine
popoarele, Dumnezeule, lăuda-Te-vor pe Tine popoarele toate.
Veselească-se şi să se bucure neamurile, că vei judeca
popoarele cu dreptate şi neamurile pe pământ le vei
povăţui. Lăuda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule,
lăuda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Pământul şi-a dat
rodul său. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru.
Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, şi să se teamă de
Tine toate marginile pământului.
PSALMUL
86
Temeliile Sionului pe munţii
cei sfinţi. Domnul iubeşte porţile Sionului, mai mult
decât toate locaşurile lui Iacob. Lucruri slăvite s-au
grăit despre tine, cetatea lui Dumnezeu. Aduce-mi-voi aminte de Raav
şi de Babilon, între cei ce mă cunosc pe mine; şi
iată cel de alt neam şi Tirul şi poporul etiopienilor,
aceştia acolo s-au născut. Mamă va zice Sionului omul, şi
om s-a născut în el şi însuşi cel Preaînalt
l-a întemeiat pe el. Domnul va povesti în cartea popoarelor şi
a căpeteniilor acestora, ce s-au născut în el. Că în
Tine este locaşul tuturor celor ce se veselesc.
PSALMUL
50
Miluieşte-mă, Dumnezeule,
după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor
Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă
spală de fărădelegea mea, şi de ppcatul meu mă
curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc,
şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am
greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa
încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi
biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru
fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai
arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi
curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât
zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de
către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele
şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine,
Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele
dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi
Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii
Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte.
Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale,
şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule,
Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne,
buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit
jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa
lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi
smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru
bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi
arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Slavă... Şi
acum... Aliluia (de
3 ori). Doamne
miluieşte (de
3 ori).
Slavă...,
şi se
citeşte troparul:
Scrisu-s-a oarecând cu
bătrânul Iosif, în Betleem, Maria, cea din
sămânţa lui David, purtând în pântece sarcina
cea fără de sămânţă. Dar a sosit vremea
naşterii şi nici un loc de sălăşluire nu era; ci ca un
palat frumos s-a arătat împărătesei peştera. Hristos
se naşte, ca să ridice chipul cel mai înainte căzut.
Şi
acum..., al
Născătoarei de Dumnezeu:
Născătoare de Dumnezeu, tu
eşti viţa cea adevărată, care ai odrăslit Rodul
vieţii; ţie ne rugăm: Roagă-te Stăpână cu
Sfinţii Apostoli, să miluiască sufletele noastre.
Apoi
se cântă aceste stihiri, glasul al 6-lea:
Acesta este Dumnezeul nostru şi
altul nu se va socoti la fel cu Dânsul, Care S-a născut din fecioara
şi cu oameni împreună a vieţuit. Fiul, Unul-Născut,
culcat în iesle sărăcăcioasă, Se vede om; cu scutece
este înfăşat Domnul slavei şi steaua vesteşte pe magi
să se închine Lui; iar noi cântăm: Treime
Sfântă mântuieşte sufletele noastre (de două ori, fără
stih).
Stih: Dumnezeu din Teman va veni şi
Cel Sfânt din muntele cel cu umbra deasă.
Glasul
al 8-lea:
Mai înainte de Naşterea
Ta, văzând Taina, Doamne, cu cutremur oştile
îngereşti s-au spăimântat; căci ca un prunc mic ai
binevoit a fi, Cel ce ai împodobit cerul cu stele. Şi în
ieslea vitelor ai fost culcat, Cel ce ţii toate marginile
pământului cu mâna. Căci printr-o rânduială ca
aceasta s-a cunoscut milostivirea Ta, Hristoase. Mare este mila Ta, slavă
Ţie!
Stih: Doamne, auzit-am glasul Tău
şi m-am temut, înţeles-am lucrurile Tale şi m-am
spăimântat.
Şi
se cântă iarăşi stihira de mai sus.
Slavă..., glasul al 3-lea:
Iosife spune-ne nouă, cum duci
în Betleem pe Fecioara, pe care ai luat-o din cele sfinte, având în
pântece? Eu, zice el, am cercetat proorocii şi de la înger
înştiinţare luând, m-am încredinţat că
Maria va naşte pe Dumnezeu, în chip de netâlcuit; la a
Cărui închinăciune vor veni magii de la Răsărit,
slujindu-I cu daruri cinstite. Cel ce Te-ai întrupat pentru noi, Doamne,
slavă Ţie.
Şi
acum..., tot
acesta.
PROCHIMENUL,
glasul al 4-lea
Că Prunc S-a născut
nouă Fiul şi S-a dat nouă.
Stih: A Cărui stăpânire
s-a făcut peste umărul Lui.
PAREMIA
Din
Proorocia lui Baruh, citire:
(III,
36 - IV, 4)
Acesta este Dumnezeul nostru,
şi nimeni altul nu este asemenea Lui. Aflat-a toată calea
ştiinţei şi a dat-o lui Iacob, sluga Sa, şi lui Israel, cel
iubit de dânsul. după aceasta pe pământ S-a arătat
şi cu oamenii împreună a locuit. Aceasta este cartea poruncilor
lui dumnezeu şi legea care dăinuieşte în veac; toţi
cei ce o ţin vor trăi, iar cei ce au părăsit-o vor pieri.
Întoarce-te, Iacove, şi te teme de ia, umblă prin
strălucire în prejma luminii ei. nu da altuia mărirea ta
şi cele de folos ţie, celui de alt neam. Fericiţi suntem,
Israele, că cele ce îi plac lui Dumnezeu ni s-au arătat.
APOSTOLUL
Din
Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel, citire:
(III,
23-29)
Fraţilor, înainte de
venirea credinţei, noi eram păziţi sub Lege, fiind
închişi pentru credinţa care avea să se descopere. Astfel
că Legea ne-a fost călăuză spre Hristos, pentru ca să
ne îndreptăm din credinţă. Iar dacă a venit
credinţa, nu mai suntem sub călăuză. Căci toţi
suntem fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos iisus. Căci
câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos
v-aţi îmbrăcat. nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici
rob, nici liber, nu mai este parte bărbătească şi parte
femeiască, pentru că toţi una sunteţi în Hristos
Iisus. Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, sunteţi deci urmaşii
lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă.
EVANGHELIA
Din
Sfânta Evanghelie de la Luca, citire:
(II,
1-29)
În zilele acelea a ieşit
poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.
Această înscriere s-a făcut întâi pe când
Cvirinius ocârmuia Siria. Deci toţi mergeau să se
înscrie, fiecare în oraşul său. Atunci s-a dus şi
Iosif din Galileea, din oraşul Nazaret, în Iudeea, la oraşul
lui David, care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi
din neamul lui David, să se înscrie împreună cu Maria cea
logodită lui şi care era însărcinată. Dar pe
când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască.
Şi a născut pe Fiul ei cel Unul-Născut şi L-a
înfăşat, şi L-a culcat în iesle, pentru că ei
n-au avut loc de găzduire la casa de oaspeţi. Şi în partea
locului erau păstori care stăteau pe câmp, păzind de
strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că
îngerul Domnului a stat înaintea lor şi slava Domnului i-a
învăluit în lumină, iar ei s-au înfricoşat cu
frică mare. Dar îngerul le-a zis: nu vă temeţi, căci
iată vă binevestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul:
că, în oraşul lui David, s-a născut vouă astăzi
un mântuitor, care este Hristos Domnul. Şi acesta este semnul ce
vă dau: veţi afla un Prunc înfăşat, culcat în
iesle. Şi deodată s-a arătat, împreună cu
îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe
Dumnezeu şi zicând: slavă întru cei de sus lui Dumnezeu
şi pe pământ pace, între oameni bună învoire!
Iar după ce îngerii s-au depărtat de la ei, la cer,
păstorii au zis unii către alţii: să mergem până
la Betleem şi să vedem lucrul acesta ce s-a întâmplat
şi pe care ni l-a vestit Domnul. Şi grăbindu-se, au venit
şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc culcat în
iesle. Iar după ce L-au văzut, au istorisit cuvintele ce li se
spuseseră despre acest Prunc. Şi toţi câţi auzeau se
mirau de întâmplarea pe care le-o spuneau păstorii. Iar Maria
păstra toate cuvintele acestea, punându-le în inima sa. Apoi,
păstorii s-au întors slăvind şi lăudând pe
Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră,
după cum li se vestise.
Apoi
citeţul zice:
Domnul Dumnezeu bine este
cuvântat. Bine este cuvântat Domnul, din zi în zi; să
sporească nouă Dumnezeul mântuirilor noastre; Dumnezeul nostru,
Dumnezeul mântuirii.
Apoi: Sfinte Dumnezeule...,
Preasfântă Treime... şi după: Tatăl nostru...
CONDACUL,
glasul al 3-lea:
Fecioara astăzi pe
Cuvântul cel mai înainte de veci merge să-L nască
în peşteră, în chip negrăit.
Dănţuieşte lumea auzind: slăveşte cu îngerii
şi cu păstori, pe Cel ce voieşte a Se arăta Prunc
tânăr, Dumnezeu cel mai înainte de veci.
Doamne
miluieşte (de
40 de ori).
Şi
rugăciunea:
Cel ce în toată vremea
şi în tot ceasul, în cer şi pe pământ,
eşti închinat şi slăvit, Hristoase Dumnezeule,
îndelung-Răbdătorule, mult-Milostive şi mult-Milosârde;
Care pe cei drepţi iubeşti şi pe cei păcătoşi
miluieşti; Care pe toţi chemi la mântuire pentru
făgăduinţa bunătăţilor ce au să fie;
Însuţi, Doamne, primeşte şi rugăciunile noastre
în ceasul acesta şi îndreptează viaţa noastră
spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfinţeşte, trupurile
curăţeşte, cugetele îndreptează, gândurile curăţeşte
şi ne izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele şi al
durerii. Înconjoară-ne pe noi cu sfinţii Tăi îngeri,
ca prin mijlocirea lor fiind păziţi şi povăţuiţi,
să ajungem la unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, ca binecuvântat eşti în vecii vecilor.
Amin.
Doamne miluieşte (de 3 ori); Slavă... Şi
acum..., Ceea ce eşti mai cinstită...
Întru numele Domnului
binecuvintează, părinte.
Preotul:
Dumnezeule, milostiveşte-te
spre noi şi ne binecuvintează luminează faţa peste noi
şi ne miluieşte.
Şi
rugăciunea aceasta:
Stăpâne, Dumnezeule,
Părinte Atotputernice, Doamne, Fiule Unule-Născut, Iisuse Hristoase
şi Duhule Sfinte, o Dumnezeire, o Putere, miluieşte-mă pe mine,
păcătosul, şi cu judecăţile care ştii,
miluieşte-mă pe mine nevrednicul robul Tău, că
binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.
Se
cuvine a şti că:
La Evanghelia Ceasului al
treilea şi al şaselea se cădeşte sfântul altar
şi icoanele, cel mai mare şi stranele numai; iar la Ceasul al
nouălea se cădeşte toată biserica, ca şi la Ceasul
întâi.
Veniţi să ne
închinăm... (de 3 ori).
PSALMUL
71
Dumnezeule, judecata Ta dă-o
împăratului şi dreptatea Ta fiului
împăratului, ca să judece pe poporul Tău cu dreptate
şi pe săracii Tăi cu judecată. Să aducă
munţii pace poporului Tău şi dealurile dreptate. Judeca-va pe
săracii poporului şi va milui pe fiii săracilor şi va umili
pe clevetitor. Şi se vor teme de Tine cât va fi soarele
şi cât va fi luna din neam în neam. Pogorâ-se-va
ca ploaia pe lână şi ca picăturile ce cad pe
pământ. Răsări-va în zilele lui dreptatea
şi mulţimea păcii, cât va fi luna. Şi va domni de la
o mare până la alta şi de la râu până la
marginile lumii. Înaintea lui vor îngenunchea etiopienii şi
vrăjmaşii lui ţărâna vor linge.
Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce,
împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce.
Şi se vor închina lui toţi împăraţii
pământului, toate neamurile vor sluji lui. Că a izbăvit pe
sărac din mâna celui puternic şi pe sărmanul care n-avea
ajutor. Va avea milă de sărac şi de sărman şi
sufletele săracilor va mântui; de camătă şi de
asuprire va scăpa sufletele lor şi scump va fi numele lor
înaintea lui. Şi va fi viu şi se va da lui din aurul Arabiei
şi se vor ruga pentru el pururea; toată ziua îl vor
binecuvânta pe el. Fi-va belşug de pâine pe pământ
până-n vârful munţilor; pomii roditori se vor
înălţa ca cedrii Libanului; şi vor înflori cei din
cetate ca iarba pământului. Numele lui va dăinui pe vecie;
cât va fi soarele va fi pomenit numele lui. Se vor binecuvânta
în el toate seminţiile pământului, toate neamurile
îl vor ferici pe el. Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul
lui Israel, singurul Care face minuni. Binecuvântat este numele slavei
Lui în veac şi în veacul veacului. Tot pământul se
va umple de slava Lui. Amin.
PSALMUL
131
Adu-Ţi aminte, Doamne, de David
şi de toate blândeţile lui. Cum s-a jurat Domnului şi a
făgăduit Dumnezeului lui Iacob: nu voi intra în locaşul
casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă, nu voi da somn
ochilor mei şi genelor mele dormitare şi odihnă tâmplelor
mele, până ce nu voi afla loc Domnului, locaş Dumnezeului lui
Iacob. Iată, am auzit de chivotul legii; în Efrata L-am găsit,
în ţarina lui Iaar. Intra-vom în locaşurile Lui,
închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui. Scoală-Te,
Doamne, întru odihna Ta, Tu şi chivotul sfinţirii Tale.
Preoţii Tăi se vor îmbrăca cu dreptate şi
cuvioşii Tăi se vor bucura. Din pricina lui David, robul Tău,
să nu întorci faţa unsului Tău. Juratu-S-a Domnul lui
David adevărul şi nu-l va lepăda: "Din rodul
pântecelui tău voi pune pe scaunul tău, de vor păzi fiii
tăi legământul Meu şi mărturiile acestea ale Mele, în
care îi voi învăţa pe ei, şi fiii lor vor şedea
până în veac pe scaunul tău". Că a ales Domnul
Sionul, şi l-a ales ca locuinţă Lui. "Aceasta este odihna
Mea în veacul veacului. Aici voi locui, că l-am ales pe el. Roadele
lui le voi binecuvânta foarte; pe săracii lui îi voi
sătura cu pâine. Pe preoţii lui îi voi îmbrăca
cu izbăvire şi cuvioşii lui cu bucurie se vor bucura. Acolo voi
face să răsară puterea lui David; gătit-am făclie
unsului Meu. Pe vrăjmaşii lui îi voi îmbrăca cu
ruşinie, iar pe dânsul va înflori sfinţenia Mea"
PSALMUL
90
Cel ce locuieşte în
ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul
Dumnezeului cerului se va sălăşlui. Va zice Domnului:
"Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi
nădăjdui spre Dânsul". Că El te va izbăvi din
cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător. Cu
spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca
o arma te va înconjura adevărul Lui. Nu te vei teme, de frica de
noapte, de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă în
întuneric, de molima ce bântuie întru amiaza. Cădea-vor
dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor
apropia. Însă cu ochii tăi vei privi şi
răsplătirea păcătoşilor vei vedea. Pentru că pe
Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare
ţie. Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia
de locaşul tău. Că îngerilor Săi va porunci pentru
tine ca să te păzească în toate căile tale. Pe
mâini te vor înălţa ca nu cumva să împiedici
de piatră piciorul tău. Peste aspida şi vasilisc vei
păşi şi vei călca peste leu şi peste balaur. Că
spre Mine a nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice Domnul;
îl voi acoperi pe el, că a cunoscut numele Meu. Striga-va către
Mine şi-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz şi-l
voi scoate pe el şi-l voi slăvi. Cu lungime de zile îl voi
umple pe el, şi-i voi arăta lui mântuirea Mea.
Slavă... Şi
acum... Aliluia (de
3 ori). Doamne
miluieşte (de
3 ori).
Slavă...,
şi se
citeşte troparul:
Scrisu-s-a oarecând cu
bătrânul Iosif, în Betleem, Maria, ca cea din
sămânţa lui David, purtând în pântece sarcina
cea fără de sămânţă. Dar a sosit vremea
naşterii şi nici un loc de sălăşluire nu era; ci ca un
palat frumos s-a arătat împărătesei peştera. Hristos
se naşte, ca să ridice chipul cel mai înainte căzut.
Şi
acum..., al
Născătoarei de Dumnezeu:
Fiindcă nu avem îndrăzneală
pentru păcatele noastre cele multe, tu, pe Cel ce S-a născut din tine
roagă-L, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că mult
poate rugăciunea Maicii spre îmblânzirea Stăpânului.
Nu trece cu vederea rugăciunile păcătoşilor
Preacurată, că Milostiv este şi poate să
mântuiască, Cel ce a voit a pătimi pentru noi.
Şi
îndată se cântă aceste stihiri, glasul 1:
Veniţi, credincioşilor,
să ne înălţăm dumnezeieşte şi să vedem
cu adevărat dumnezeiasca pogorâre de sus în Betleem şi
curăţindu-ne mintea prin viaţă sa aducem în loc de
mir, fapte bune; să pregătim prin credinţă intrarea
sărbătorii naşterii şi din adâncurile sufletelor
să cântăm: slavă întru cei de sus lui Dumnezeu,
Celui în Treime, prin care S-a arătat între oameni
bunăvoirea, mântuind pe Adam din blestemul cel dintâi, ca un
iubitor de oameni (de
două ori, fără stih).
Stih: Dumnezeu din Teman va veni şi
Cel Sfânt din muntele cel cu umbra deasă.
Glasul
al 4-lea:
Ascultă cerule, şi ia
aminte pământule! Să se clatine temeliile şi cele de
dedesubt să fie cuprinse de cutremur! Că Dumnezeu şi Ziditorul
în chip trupesc S-a îmbrăcat şi Cel ce cu mână
tare a zidit făptura, din pântecele plăsmuirii se vede. O,
adâncul bogăţiei, al înţelepciunii şi al
ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de neajunse
judecăţile Lui şi neurmate căile Lui!
Stih: Doamne, auzit-am glasul Tău
şi m-am temut, înţeles-am lucrurile Tale şi m-am
spăimântat.
Şi
se cântă iarăşi stihira de mai sus.
Slavă..., glasul al 8-lea:
Veniţi, popoarelor de Hristos
purtătoare, să vedem minunea, care spăimântează
şi cuprinde tot gândul şi cu bună cucernicie
închinându-ne, cu credinţă să cântăm: astăzi
Fecioara, având în pântece, vine în Betleem să
nască pe Domnul, şi cetele îngereşti înainte
aleargă. Că acestea văzându-le Iosif, logodnicul, a
strigat: ce taină uimitoare este aceasta întru tine, Fecioară?
Cum vei naşte, mieluşea, care nu şti de nuntă?
Şi
acum..., tot
acesta.
PROCHIMENUL,
glasul al 4-lea
Din pântece mai înainte
de lume Te-am născut.
Stih: Zis-a Domnul Domnului Meu:
şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii
Tăi aşternut picioarelor tale.
PAREMIA
Din
Proorocia lui Isaia, citire:
(VII, 10-15;
VIII 1-4;9-10)
Şi Isaia mai grăi
către Ahaz: "Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tău, în
adâncurile iadului sau în înălţimile cele de
sus". Şi a spus Ahaz: "Nu voi cere şi nu voi ispiti pe
Domnul!" Şi a zis Isaia: "Ascultaţi voi cei din casa lui
David! Nu vă ajunge să obosiţi pe oameni, de veniţi să
obosiţi şi pe Dumnezeul meu? Pentru aceasta Domnul meu vă va da
un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va
naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel. El se va hrăni cu
lapte şi cu miere până în vremea când va şti
să arunce răul şi să aleagă binele.
Şi a zis Domnul către mine:
"Ia o carte mare şi scrie deasupra ei cu slove omeneşti:
"Maher-Şalal-Haş-Baz" (grabnic-pradă-apropiat-jaf).
Adu-Mi martori credincioşi pe Urie preotul şi pe Zaharia, fiul lui
Ieberechia". Atunci m-am apropiat de proorociţă şi a luat
în pântece şi a născut un fiu. Şi a zis Domnul
către mine: "Pune-i numele Maher-Şalal-Haş-Baz".
Căci înainte ca băiatul să zică: "tată
şi mamă!", toată bogăţia Damascului şi prada
Samariei vor fi duse înaintea regelui Asiriei".
Cu noi este Dumnezeu,
înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi. Auziţi
până la marginile pământului, cei puternici
plecaţi-vă. De vă veţi întări, iarăşi
veţi fi biruiţi. Şi orice sfat veţi sfătui, îl
va risipi Domnul, şi cuvântul pe care îl veţi grăi
nu va rămâne întru voi, căci cu noi este Dumnezeu!
APOSTOLUL
Din
Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel, citire:
(I,
10 - II, 3)
Întru început tu, Doamne,
pământul l-ai întemeiat şi cerurile sunt lucrul
mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, şi toate ca o
haină se vor învechi; ca pe un veşmânt le vei
strânge şi ca o haină vor fi schimbate. dar Tu acelaşi
eşti şi anii tăi nu se vor sfârşi. Şi
căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: "Şezi
de-a dreapta mea până când voi pune pe vrăjmaşii
Tăi aşternut picioarelor Tale?". Îngerii oare nu sunt
toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce
vor fi moştenitorii mântuirii? Pentru aceea se cuvine ca noi să
luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne
pierdem. Căci, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin
îngeri şi orice călcare de poruncă şi orice
neascultare şi-a primit dreapta răsplătire, cum vom scăpa
noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care,
luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost
adeverită de cei ce au ascultat-o.
EVANGHELIA
Din Sfânta
Evanghelie de la Matei, citire:
(II,
1-12)
Dacă s-a născut Iisus
în Betleemul Iudeii, în zilele lui irod împăratul,
iată magii de la răsărit au venit în Ierusalim,
întrebând: unde este împăratul iudeilor, Cel care s-a
născut? Căci am văzut la Răsărit steaua lui şi am
venit să ne închinăm Lui. Şi auzind împăratul
Irod, s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el; şi
adunând pe toate căpeteniile preoţilor şi cărturarii
poporului, i-a întrebat: unde trebuie să se nască Hristos? Iar
ei au răspuns: în Betleemul din Iudeea, căci aşa este
scris prin proorocul: şi tu Betleeme, din pământul lui iuda, nu
eşti nicidecum cel mai mic dintre căpeteniile lui iuda, căci din
tine va ieşi Povăţuitorul, care va paşte poporul meu
Israel. Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat de la ei
lămurit în ce vreme s-a arătat steaua. Şi,
trimiţându-i la Betleem, le-a zis: mergeţi şi
cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă-L veţi
afla, să mă vestiţi şi pe mine, ca să viu şi eu
să mă închin Lui. iar ei, ascultând pe
împărat, au plecat şi iată steaua, pe care o
văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor,
până ce a stat deasupra, unde era Pruncul. când au văzut
ei steaua, s-au bucurat cu bucurie foarte mare. Şi intrând în
casă şi văzând pe Prunc împreună cu Maria, mama
Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi s-au închinat
Lui; apoi, deschizându-şi vistieriile lor, I-au adus daruri: aur,
tămâie şi smirnă. Dar, primind înştiinţare
prin vis să nu se întoarcă la irod, pe altă cale s-au dus
în ţara lor.
Apoi
citeţul zice:
Degrab să ne
întâmpine pe noi îndurările Tale, Doamne, că am
sărăcit foarte; ajută-ne nouă, Dumnezeule,
Mântuitorul nostru, pentru slava numelui Tău. Doamne,
izbăveşte-ne pe noi şi curăţeşte păcatele
noastre, pentru numele Tău.
Apoi: Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă
Treime... şi
după:
Tatăl nostru...
CONDACUL,
glasul al 3-lea:
Fecioara astăzi pe
Cuvântul cel mai înainte de veci merge să-L nască
în peşteră, în chip negrăit.
Dănţuieşte lumea auzind: slăveşte cu îngerii
şi cu păstori, pe Cel ce voieşte a Se arăta Prunc
tânăr, Dumnezeu cel mai înainte de veci.
Doamne
miluieşte
(de 40 de ori).
Şi
rugăciunea:
Cel ce în toată vremea
şi în tot ceasul, în cer şi pe pământ,
eşti închinat şi slăvit, Hristoase Dumnezeule,
îndelung-Răbdătorule, mult-Milostive şi mult-Milosârde;
Care pe cei drepţi iubeşti şi pe cei păcătoşi
miluieşti; Care pe toţi chemi la mântuire pentru
făgăduinţa bunătăţilor ce au să fie;
Însuţi, Doamne, primeşte şi rugăciunile noastre
în ceasul acesta şi îndreptează viaţa noastră
spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfinţeşte, trupurile
curăţeşte, cugetele îndreptează, gândurile curăţeşte
şi ne izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele şi al
durerii. Înconjoară-ne pe noi cu sfinţii Tăi îngeri,
ca prin mijlocirea lor fiind păziţi şi povăţuiţi,
să ajungem la unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, ca binecuvântat eşti în vecii vecilor.
Amin.
Doamne miluieşte (de 3 ori); Slavă... Şi
acum..., Ceea ce eşti mai cinstită...
Întru numele Domnului
binecuvintează, părinte.
Preotul:
Dumnezeule,
milostiveşte-te spre noi şi ne binecuvintează, luminează
faţa peste noi şi ne miluieşte.
Şi
rugăciunea aceasta:
Dumnezeule şi Doamne al
Puterilor şi Ziditor a toată făptura, Care, pentru milostivirea
milei Tale celei neasemănate, pe Unul-Născut Fiul Tău, pe Domnul
nostru Iisus Hristos L-ai trimis spre mântuirea neamului nostru şi,
prin cinstită Crucea Lui, zapisul păcatelor noastre L-ai rupt şi
ai biruit întru Dânsul stăpâniile şi puterile
întunericului; Însuţi Stăpâne, Iubitorule de
oameni, primeşte aceste rugăciuni de mulţumire şi de cerere
ale noastre, ale păcătoşilor, şi ne izbăveşte pe
noi de toată căderea în păcat cea de tot pierzătoare
şi întunecată şi de toţi vrăjmaşii
văzuţi şi nevăzuţi care caută să ne
facă rău. Pătrunde cu frica Ta trupurile noastre şi nu
pleca inimile noastre spre cuvinte sau gânduri rele, ci cu dorirea Ta
hrăneşte sufletele noastre. Ca spre Tine totdeauna căutând
şi cu lumina cea de la Tine povăţuiţi fiind, la Tine,
Lumina cea neapropiată şi pururea fiitoare privind,
neîncetată mărturisire şi mulţumire Ţie să
înălţăm, Tatălui celui fără de
început, împreună Unuia-Născut Fiului Tău şi
Preasfântului şi Bunului şi de viaţă
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
Veniţi să ne
închinăm... (de 3 ori).
PSALMUL
109
Zis-a Domnul Domnului Meu:
"Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe
vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale". Toiagul
puterii Tale Ţi-l va trimite Domnul din Sion, zicând:
"Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor
Tăi. Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii Tale, întru
strălucirile sfinţilor Tăi din pântece mai înainte
de luceafăr Te-am născut". Juratu-S-a Domnul şi nu-I va
părea rău: "Tu eşti preot în veac, după
rânduiala lui Melchisedec". Domnul este de-a dreapta Ta; sfărâmat-a
în ziua mâniei Sale împăraţi. Judeca-va între
neamuri; va umple totul de ruine; va zdrobi capetele multora pe
pământ. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va
înălţa capul.
PSALMUL
110
Lăuda-Te-voi, Doamne, cu
toată inima mea, în sfatul celor drepţi şi în
adunare. Mari sunt lucrurile Domnului şi potrivite tuturor voilor Lui.
Laudă şi măreţie este lucrul Lui şi dreptatea Lui
rămâne în veacul veacului. Pomenire a făcut de minunile
Sale. Milostiv şi îndurat este Domnul. Hrană a dat celor ce se
tem de Dânsul; aduceţi-vă aminte în veac de
legământul Lui. Tăria lucrurilor Sale a vestit-o poporului
Său, ca să le dea lor moştenirea neamurilor. Lucrurile
mâinilor Lui, adevăr şi judecată. Adevărate sunt
toate poruncile Lui, întărite în veacul veacului, făcute
în adevăr şi dreptate. Izbăvire a trimis poporului
Său, poruncit-a în veac legământul Său; sfânt
şi înfricoşător este numele Lui. Începutul
înţelepciunii este frica de Domnul; înţelegere bună
este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul
veacului.
PSALMUL
85
Pleacă, Doamne, urechea Ta
şi mă auzi, că sărac şi necăjit sunt eu.
Păzeşte sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuieşte,
Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce nădăjduieşte
în Tine. Miluieşte-mă, Doamne, că spre Tine voi striga
toată ziua. Veseleşte sufletul robului Tău, că spre Tine,
Doamne, am ridicat sufletul meu. Că Tu, Doamne, bun şi blând
eşti şi mult milostiv tuturor celor ce Te cheamă pe Tine.
Ascultă, Doamne, rugăciunea mea şi ia aminte la glasul cererii
mele. În ziua necazului meu, am strigat către Tine, că m-ai
auzit. Nu este asemenea Ţie între dumnezei Doamne, şi nici
fapte nu sunt ca faptele Tale. Veni-vor toate neamurile pe care le-ai
făcut şi se vor închina înaintea Ta, Doamne, şi vor
slăvi numele Tău. Că mare eşti Tu, Cel ce faci minuni, Tu
eşti singurul Dumnezeu. Povăţuieşte-mă, Doamne, pe
calea Ta şi voi merge întru adevărul Tău;
veselească-se inima mea, ca să se teamă de numele Tău.
Lăuda-Te-voi, Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima mea şi voi
slăvi numele Tău în veac. Că mare este mila Ta spre mine
şi ai izbăvit sufletul meu din iadul cel mai de jos. Dumnezeule,
călcătorii de lege s-au sculat asupra mea şi adunarea celor tari
a căutat sufletul meu şi nu Te-au pus pe Tine înaintea lor. Dar
Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti;
îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi adevărat.
Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta
slugii Tale şi mântuieşte pe fiul, slujnicei Tale. Fă cu
mine semn spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc şi
să se ruşineze, că Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai
mângâiat.
Slavă... Şi
acum... Aliluia (de
3 ori). Doamne
miluieşte
(de 3 ori).
Slavă..., şi se citeşte
troparul:
Scrisu-s-a oarecând cu
bătrânul Iosif, în Betleem, Maria, ca cea din
sămânţa lui David, purtând în pântece sarcina
cea fără de sămânţă. Dar a sosit vremea
naşterii şi nici un loc de sălăşluire nu era; ci ca un
palat frumos s-a arătat împărătesei peştera. Hristos
se naşte, ca să ridice chipul cel mai înainte căzut.
Şi
acum..., al
Născătoarei de Dumnezeu:
Cel ce pentru noi Te-ai născut
din Fecioara şi răstignire ai răbdat. Bunule, Care cu moartea pe
moarte ai prădat şi învierea ai arătat, ca un Dumnezeu, nu
trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta
de oameni, Milostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea
ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi, şi
mântuieşte, Mântuitorul nostru, pe poporul cel
deznădăjduit.
Apoi
se cântă aceste stihiri, glasul al 7-lea:
Spăimântatu-s-a irod
văzând bună credinţa magilor şi de mânie a fost
biruit, a cercetat cu de-amănuntul de la dânşii vremea în
care s-a arătat steaua. maicile au fost lipsite de fii şi pruncii,
cei de vârstă prea fragedă, amarnic au fost seceraţi.
Sânii secau şi izvoarele laptelui se opreau. Mare era răutatea!
Pentru aceasta, cu cucernicie adunându-ne, credincioşilor, să
ne închinăm naşterii lui Hristos (de două ori, fără
stih).
Stih: Dumnezeu din Teman va veni şi
Cel Sfânt din muntele cel cu umbra deasă.
Glasul
al 2-lea:
Când Iosif a fost rănit
de întristare, Fecioară, plecând la Betleem, ai zis către
dânsul: pentru ce te mâhneşti şi te tulburi
văzându-mă având în pântece,
necunoscând în întregime înfricoşata mea
taină? Leapădă, dar, toată frica şi
înţelege minunea; că Dumnezeu din milă S-a pogorât
pe pământ, în pântecele meu şi trup a luat. Şi
Îl vei vedea născut precum a binevoit şi, plin de bucurie
fiind, te vei închina Lui, ca Făcătorului tău. Pe Care
îngerii Îl laudă neîncetat şi-L slăvesc
împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.
Stih: Doamne, auzit-am glasul Tău
şi m-am temut, înţeles-am lucrurile Tale şi m-am
spăimântat.
Şi
se cântă iarăşi stihira de mai sus.
Apoi canonarhul stând
în mijlocul bisericii citeşte o dată stihira următoare, cu
evlavie şi cu glas mare; iar stranele amândouă cântă
cu glas lin şi dulce.
Slavă..., glasul al 6-lea:
Astăzi Se naşte din
Fecioara, Cel ce are în mână toată făptura (de trei ori). Cu scutece ca un prunc este
înfăşat, Cel ce din fire este nepipăit. În iesle
este culcat Dumnezeu, Cel ce a întărit cerurile de demult,
întru început. La sân cu lapte este hrănit cel ce a
plouat în pustiu mană poporului. Pe magi cheamă Mirele
Bisericii. darurile acestea le primeşte Fiul Fecioarei.
Închinămu-ne Naşterii tale, Hristoase (de
trei ori). Învredniceşte-ne să vedem şi
dumnezeiască Arătarea Ta.
Şi
acum..., tot
acesta.
PROCHIMENUL,
glasul al 4-lea
Maică, Sionului va zice omul,
căci om S-a născut într-însul.
Stih: Temeliile lui sunt în
munţii cei sfinţi; iubeşte Domnul porţile Sionului.
PAREMIA
Din
Proorocia lui Isaia, citire:
(IX,
5-6)
Căci Prunc s-a născut
nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe
umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat,
Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al
veacului ce va să fie. Şi mare va fi stăpânirea Lui
şi pacea Lui nu va avea hotar. Va împărăţi pe tronul
şi peste împărăţia lui David, ca s-o
întărească şi s-o întemeieze prin judecată
şi prin dreptate, de acum şi până-n veac. Râvna
Domnului Savaot va face aceasta.
APOSTOLUL
Din
Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel, citire:
(II,
11-18)
Fraţilor, Cel ce
sfinţeşte şi pe cei ce sunt sfinţi, dintr-Unul sunt
toţi; de aceea nu se ruşinează să-i numească pe ei
fraţi zicând: "Spune-voi fraţilor mei numele tău.
În mijlocul Bisericii Te voi lăuda". Şi "Eu voi fi
încrezător în El"; şi iarăşi:
"Iată Eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu". deci de
vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi
trupului, în acelaşi fel şi El s-a
împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea sa pe
cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi
să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi
ţine în robie toată viaţa. Căci
într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci
sămânţa lui Avraam a luat. Pentru aceea, dator este întru
toate să se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi
credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru
ispăşirea păcatelor poporului. Căci prin ceea ce a
pătimit, fiind El însuşi ispitit, poate şi celor ce se
ispitesc să le ajute.
EVANGHELIA
Din
Sfânta Evanghelie de la Matei, citire:
(II,
13-23)
După ce s-au dus magii,
iată îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif,
zicând: scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Sa şi fugi
în Egipt şi stai acolo, până ce îţi voi spune
eu, căci irod are să caute Pruncul ca să-L omoare. iar el,
sculându-se, a luat noaptea Pruncul şi pe mama Sa şi s-au dus
în Egipt; şi au stat acolo până la moartea lui irod, ca
să se împlinească cuvântul spus de Domnul prin proorocul,
care zice: din Egipt am chemat pe Fiul meu. Iar când irod a văzut
că a fost înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare
şi, trimiţând, a omorât pe toţi copii, care erau
în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai
mici, după timpul pe care îl aflase de la magi. Atunci s-a
împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: glas
în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire şi
ţipăt mult; Rahila plângea pe fii săi şi nu vrea
să se mângâie, pentru că nu mai sunt. Iar după ce a
murit Irod, iată că îngerul Domnului se arată în vis
lui Iosif în Egipt, zicându-i: scoală-te, ia Pruncul şi
pe mama Sa şi mergi în pământul lui Israel, căci au
murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului. Iar el
sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi au venit în
pământul lui Israel. Dar auzind că domneşte Ahelau
în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut
să meargă acolo şi, luând poruncă în vis, s-a
dus în părţile Galileii. Şi a venit şi a locuit
în oraşul, care se numeşte Nazaret, ca să se
împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean se va
chema.
Apoi
citeţul zice:
Nu ne da pe noi până
în sfârşit, pentru numele Tău cel sfânt, şi nu
strica făgăduinţa ta şi nu depărta mila ta de la noi,
pentru Avraam cel iubit de Tine şi pentru Isaac robul Tău şi
pentru Israel sfântul Tău.
Apoi: Sfinte Dumnezeule...,
Preasfântă Treime... şi după: Tatăl nostru...
CONDACUL,
glasul al 3-lea:
Fecioara astăzi pe
Cuvântul cel mai înainte de veci merge să-L nască
în peşteră, în chip negrăit.
Dănţuieşte lumea auzind: slăveşte cu îngerii
şi cu păstori, pe Cel ce voieşte a Se arăta Prunc tânăr,
Dumnezeu cel mai înainte de veci.
Doamne
miluieşte (de
40 de ori).
Şi
rugăciunea:
Cel ce în toată vremea
şi în tot ceasul, în cer şi pe pământ,
eşti închinat şi slăvit, Hristoase Dumnezeule,
îndelung-Răbdătorule, mult-Milostive şi mult-Milosârde;
Care pe cei drepţi iubeşti şi pe cei păcătoşi
miluieşti; Care pe toţi chemi la mântuire pentru
făgăduinţa bunătăţilor ce au să fie;
Însuţi, Doamne, primeşte şi rugăciunile noastre
în ceasul acesta şi îndreptează viaţa noastră
spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfinţeşte, trupurile
curăţeşte, cugetele îndreptează, gândurile curăţeşte
şi ne izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele şi al
durerii. Înconjoară-ne pe noi cu sfinţii Tăi îngeri,
ca prin mijlocirea lor fiind păziţi şi povăţuiţi,
să ajungem la unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Tale celei neapropiate, ca binecuvântat eşti în vecii vecilor.
Amin.
Doamne miluieşte (de 3 ori); Slavă... Şi
acum..., Ceea ce eşti mai cinstită...
Întru numele Domnului
binecuvintează, părinte.
Preotul:
Dumnezeule,
milostiveşte-te spre noi şi ne binecuvintează, luminează
faţa peste noi şi ne miluieşte.
Şi
rugăciunea aceasta:
Stăpâne Doamne, Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce îndelung ai răbdat pentru
greşelile noastre şi până la acest ceas de acum ne-ai adus
pe noi, întru care pe lemnul cel de viaţă făcător
fiind răstignit, tâlharului celui bine-cunoscător intrarea
în rai i-ai făcut şi cu moartea pe moarte ai
sfărâmat, curăţeşte-ne pe noi
păcătoşii şi nevrednicii robii Tăi, că am
greşit şi fărădelegi am făcut şi nu suntem
vrednici să ridicăm ochii noştri şi să privim la
înălţimea cerului, pentru că am lăsat calea
dreptăţii Tale şi am umblat în voile inimii noastre; ci ne
rugăm neasemănatei bunătăţii Tale, iartă-ne pe
noi, Doamne, după mulţimea milei Tale, şi ne
mântuieşte pentru sfânt numele Tău, că s-au stins
întru deşertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna
potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre şi omoară
gândul nostru cel trupesc. Ca lepădând pe omul cel vechi,
întru cel nou să ne îmbrăcăm şi Ţie
să vieţuim, Stăpânului nostru şi
Făcătorului de bine. Şi aşa urmând poruncilor Tale,
la odihna cea veşnică să ajungem, unde este locaşul tuturor
celor ce se veselesc. Că Tu eşti cu adevărat veselia cea
adevărată, şi bucuria celor ce Te iubesc, Hristoase Dumnezeul
nostru, şi Ţie slavă înălţăm,
împreună cu Părintele Tău cel fără de
început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de
viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea
şi în vecii vecilor. Amin.
După
aceasta
PSALMUL
102
Binecuvintează, suflete al meu
pe Domnul, şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al
Lui. Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul, şi nu uita toate
răsplătirile Lui. Pe Cel ce curăţeşte toate
fărădelegile tale; pe Cel ce vindecă toate bolile tale. Pe Cel
ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta; pe Cel ce te încununează
cu milă şi cu îndurări. Pe Cel ce umple de
bunătăţi dorirea ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului
tinereţile tale. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată
tuturor celor ce li se face strâmbătate. Cunoscute a făcut
căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile sale. Îndurat şi
milostiv este Domnul, îndelung-Răbdător şi mult-Milostiv.
Nu până în sfârşit Se va iuţi, nici în
veac Se va mânia. Nu după păcatele noastre a făcut
nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
că după înălţimea cerului de la pământ, a
întărit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de Dânsul. Pe
cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a
de la noi fărădelegile noastre. În ce chip miluieşte
tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul.
Că El a cunoscut zidirea noastră; adusu-şi-a aminte că
ţărână suntem. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea
câmpului, aşa va înflori. Că duh a trecut
printr-însul şi nu va fi şi nu-şi va mai cunoaşte
încă locul său. Iar mila Domnului din veac şi
până în veac, spre cei ce se tem de Dânsul; şi
dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc
aşezământul de lege al Lui şi îşi aduc aminte
de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a
gătit Scaunul Său şi Împărăţia Lui peste
toţi stăpâneşte. Binecuvântaţi pe Domnul,
toţi îngerii Lui, cei puternici la vârtute, care faceţi
cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care
faceţi voia Lui. Binecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile Lui;
în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează, suflete al
meu, pe Domnul.
Slavă...
PSALMUL
145
Laudă, suflete al meu, pe
Domnul. Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi
Dumnezeului meu cât voi trăi. Nu vă încredeţi
în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este izbăvire.
Ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în
pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.
Fericit cel ce are ajutor pe Dumnezeul lui Iacob, nădejdea lui, în
Domnul Dumnezeul lui, Cel ce a făcut cerul şi pământul,
marea şi toate cele din ele; Cel ce păzeşte adevărul
în veac; Cel ce face judecată celor năpăstuiţi; Cel
ce dă hrană celor flămânzi. Domnul dezleagă pe cei
ferecaţi în obezi; Domnul îndreaptă pe cei
gârboviţi; Domnul înţelepţeşte orbii; Domnul
iubeşte pe cei drepţi; Domnul păzeşte pe cei străini;
pe orfani şi pe văduvă va sprijini şi calea păcătoşilor
o va pierde. Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul
Tău, Sioane, în neam şi în neam.
Şi
acum...
Unule-Născut, Fiule şi
Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte, şi
ai primit pentru mântuirea noastră a Te întrupa din
sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria;
Carele neschimbat Te-ai întrupat şi răstignindu-Te, Hristoase
Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai călcat. Unul fiind din Sfânta
Treime, împreună slăvit cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt,
mântuieşte-ne pe noi.
FERICIRILE
Întru împărăţia
Ta, când vei veni, pomeneşte-ne pe noi, Doamne, când vei veni
întru împărăţia Ta.
Fericiţi cei săraci cu duhul,
că acelora este împărăţia cerurilor.
Fericiţi cei ce plâng,
că aceia se vor mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că
aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei flămânzi
şi însetaţi de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiţi cei milostivi, că
aceia se vor milui.
Fericiţi cei curaţi cu inima,
că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiţi făcătorii de
pace, că aceia fii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiţi cei prigoniţi pentru
dreptate, că acelora este împărăţia cerurilor.
Fericiţi veţi fi când
vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot
cuvântul rău împotriva voastră, minţind pentru Mine.
Bucuraţi-vă şi vă
veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri.
Slavă...
Şi acum...
Pomeneşte-ne pe noi, Doamne,
când vei veni întru împărăţia Ta.
Pomeneşte-ne pe noi,
Stăpâne, când vei veni întru
împărăţia Ta.
Pomeneşte-ne pe noi, Sfinte,
când vei veni întru împărăţia Ta.
Ceata îngerească Te
laudă pe Tine şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul
Savaot, plin este cerul şi pământul de slava Ta.
Stih: Apropiaţi-vă către
Dânsul şi vă veţi lumina, şi feţele voastre nu
se vor ruşina.
Ceata îngerească Te
laudă pe Tine şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul
Savaot, plin este cerul şi pământul de slava Ta.
Slavă...
Ceata sfinţilor îngeri
şi a arhanghelilor, cu toate cereştile puteri, Te laudă pe Tine
şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, plin este
cerul şi pământul de slava Ta.
Şi
acum...
De nu este Liturghie, se zice
Simbolul credinţei:
Cred întru unul Dumnezeu,
Tatăl, Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al
pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
Şi întru unul Domn Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a
născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut;
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru
a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a
întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a
făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi
în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi s-a
îngropat;
Şi a înviat a treia zi
după Scripturi;
Şi S-a suit la ceruri şi
şade de-a dreapta Tatălui;
Şi iarăşi va să
vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui
împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt,
Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel
ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat
şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă,
sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez întru
iertarea păcatelor.
Aştept învierea
morţilor.
Şi viaţa veacului ce va
să fie. Amin.
Iar
de este Liturghie, se lasă Simbolul Credinţei şi se zice:
Slăbeşte, lasă,
iartă, Dumnezeule, greşealele nostre, cele de voie şi cele
fărăde voie, cele cu lucrul şi cu cuvântul, cele cu
ştiinţă şi cu neştiinţă, cele din noapte
şi din zi, cele cu mintea şi cu gândul, toate le iartă
nouă, ca un bun şi de oameni iubitor.
Apoi:
Tatăl
nostru...
CONDACUL,
glasul al 3-lea:
Fecioara astăzi pe
Cuvântul cel mai înainte de veci merge să-L nască
în peşteră, în chip negrăit.
Dănţuieşte lumea auzind: slăveşte cu îngerii
şi cu păstori, pe Cel ce voieşte a Se arăta Prunc
tânăr, Dumnezeu cel mai înainte de veci.
Apoi
Doamne
miluieşte
(de 12 ori).
Şi
rugăciunea:
Preasfântă Treime,
Stăpânie de o fiinţă, Împărăţie
nedespărţită, Ceea ce eşti pricina tuturor
bunătăţilor, fii binevoitoare şi mie păcătosului;
întăreşte şi înţelepţeşte inima mea
şi şterge toată întinăciunea mea. Luminează
gândul meu, ca totdeauna să Te slăvesc şi să Te laud
şi să mă închin Ţie şi să zic: Unul
Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu
Tatăl. Amin.
Dacă este Liturghie se
cântă:
Cuvine-se cu adevărat... şi otpustul zilei.
Se cuvine a
şti că:
Vecernia se săvârşeşte
împreună cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, la vremea sa,
iar Psalmul: Voi binecuvânta pe Domnul... se citeşte la Liturghie,
după Rugăciunea Amvonului. De nu este Liturghie, după
rugăciunea: Preasfântă
Treime..., se
zice îndată: Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi
până-n veac. (de 3 ori).
Slavă...
Şi acum...
PSALMUL
33
Bine voi cuvânta pe Domnul
în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea. În
Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei blânzi
şi să se veselească. Slăviţi pe Domnul
împreună cu mine, şi să înălţăm
numele Lui împreună. Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit,
şi din toate necazurile mele m-a izbăvit. Apropiaţi-vă de
El şi vă luminaţi, şi feţele voastre să nu se
ruşineze. Săracul acesta a strigat şi Domnul l-a auzit pe el,
şi din toate necazurile lui l-a izbăvit. Străjui-va
îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El, şi-i va
izbăvi pe ei. Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul;
fericit bărbatul care nădăjduieşte în El.
Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că n-au
lipsă cei ce se tem de El. Bogaţii au sărăcit şi au
flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot
binele. Veniţi fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Domnului
vă voi învăţa pe voi; cine este omul cel ce voieşte
viaţă, care iubeşte să vadă zile bune?
Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu
grăiască vicleşug. Fereşte-te de rău şi fă
bine, caută pacea şi o urmează pe ea. Ochii Domnului spre cei
drepţi şi urechile Lui spre rugăciunea lor. Iar faţa
Domnului spre cei ce fac rele, ca să piară de pe pământ
pomenirea lor. Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit, şi din
toate necazurile lor i-a izbăvit. Aproape este Domnul de cei umiliţi
la inimă, şi pe cei smeriţi cu duhul îi va mântui. Multe
sunt necazurile drepţilor, şi din toate acelea îi va
izbăvi pe ei Domnul. Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul
din ele nu se va zdrobi. Moartea păcătoşilor este cumplită
şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi. Mântui-va Domnul
sufletele robilor Săi şi nu vor greşi toţi cei ce
nădăjduiesc în El.
Slavă...
Şi acum...,
şi otpustul.
Se
cuvine a şti că:
Dacă Ajunul
naşterii Domnului cade sâmbăta sau duminica, se
săvârşeşte în această zi Liturghia
Sfântului Ioan Gură de Aur; iar Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare se face în chiar ziua Praznicului. Când Ajunul nu cade
sâmbăta sau duminica, se face Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare, iar în ziua praznicului se face Liturghia Sfântului Ioan
Gură de Aur.
De asemenea se cuvine a
şti că dacă Naşterea sau Arătarea Domnului vor
cădea duminica, nu se cântă nimic din cele ale Învierii,
ci toate ale praznicului.