On Line Library of the Church of Greece |
PSALTIREA CATISMA A CINCISPREZECEA PSAMUL 105 Aliluia Lăudaţi pe Domnul că este bun,
că ξn veac este mila Lui. 2. Cine va grăi puterile Domnului şi
cine va face auzite toate laudele Lui? 3. Fericiţi cei ce păzesc judecata
şi fac dreptate, ξn toată vremea. 4. Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, ξntru
bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău; cercetează-ne
pe noi cu mβntuirea Ta, 5. Ca să vedem ξntru
bunătăţi pe aleşii Tăi, să ne bucurăm de
veselia poporului Tău şi să ne lăudăm cu
moştenirea Ta. 6. Păcătuit-am cu părinţii
noştri, nelegiuit-am, făcut-am strβmbătate. 7. Părinţii noştri ξn Egipt n-au
ξnţeles minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea milei
Tale şi Te-au amărβt cβnd s-au suit la Marea Roşie. 8. Dar i-a mβntuit pe ei pentru numele
Său, ca să facă cunoscută puterea Lui. 9. Şi a certat Marea Roşie şi a
secat-o şi i-a condus pe ei prin adβncul mării ca prin pustiu; 10. El i-a scos pe ei din mβna celor ce-i urau
şi i-a izbăvit pe ei din mβna vrăjmaşului; 11. Şi a acoperit apa pe cei ce-i asupreau
pe ei, nici unul din ei n-a rămas. 12. Şi au crezut ξn cuvintele Lui şi
au cβntat laudă Lui; 13. Dar degrab au uitat lucrurile Lui şi
n-au suferit sfatul Lui; 14. Ci au fost cuprinşi de mare
poftă, ξn pustiu, şi au ispitit pe Dumnezeu, ξn loc fără de
apă. 15. Şi le-a ξmplinit cererea lor şi a
săturat sufletele lor. 16. Şi au mβniat pe Moise ξn
tabără şi pe Aaron, sfβntul Domnului. 17. S-a deschis pămβntul şi a
ξnghiţit pe Datan şi a acoperit adunarea
lui Aviron. 18. Şi s-a aprins foc ξn adunarea lor,
văpaie a ars pe păcătoşi. 19. Şi au făcut viţel ξn Horeb şi s-au ξnchinat idolului. 20. Şi au schimbat slava Lui ξntru
asemănare de viţel, care mănβncă iarbă. 21. Au uitat pe Dumnezeu, Care i-a izbăvit
pe ei, Care a făcut lucruri mari ξn Egipt, 22. Lucruri minunate ξn pămβntul lui Ham
şi ξnfricoşătoare ξn Marea Roşie. 23. Atunci a zis să-i piardă pe
dβnşii, şi i-ar fi pierdut, dacă Moise, alesul Lui, n-ar fi stat
ξnaintea feţei Lui ca să ξntoarcă mβnia Lui şi să nu-i
piardă. 24. Apoi ei au dispreţuit pămβntul
cel dorit şi n-au crezut ξn cuvβntul Lui, 25. Ci au cβrtit ξn corturile lor şi n-au
ascultat glasul Domnului. 26. Atunci El a ridicat mβna Sa asupra lor, ca
să-i doboare pe ei ξn pustiu 27. Şi să doboare sămβnţa
lor ξntru neamuri şi să-i risipească pe ei ξn toate
părţile. 28. Au jertfit lui Baal-Peor
şi au mβncat jertfele morţilor 29. Şi L-au ξntărβtat pe El cu
faptele lor şi au murit mulţi dintre ei. 30. Dar a stat Finees
şi L-a ξmblβnzit şi a ξncetat bătaia 31. Şi i s-a socotit lui ξntru dreptate,
din neam ξn neam pβnă ξn veac. 32. Apoi L-au mβniat pe El la apa
certării, Moise a suferit pentru ei, 33. Că au amărβt duhul lui şi a
grăit nesocotit cu buzele lui. 34. N-au nimicit neamurile de care le-a pomenit
Domnul; 35. Ci s-au amestecat cu neamurile şi au
deprins lucrurile lor 36. Şi au slujit idolilor lor şi s-au
smintit. 37. Şi-au jertfit pe fiii lor şi pe
fetele lor idolilor, 38. Au vărsat sβnge nevinovat, sβngele
fiilor lor şi al fetelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan şi s-a spurcat pămβntul de sβnge. 39. S-au pβngărit de lucrurile lor şi
s-au desfrβnat cu faptele lor. 40. Atunci S-a aprins de mβnie Domnul ξmpotriva
poporului Său şi a urβt moştenirea Sa 41. Şi i-a dat pe ei ξn mβinile neamurilor
şi i-au stăpβnit pe ei cei ce-i urau pe ei. 42. Vrăjmaşii lor i-au asuprit pe ei
şi au fost nefericiţi sub mβinile lor. 43. De multe ori Domnul i-a izbăvit pe ei,
dar ei L-au amărβt pe El cu sfatul lor şi i-a umilit pentru
fărădelegile lor. 44. Dar Domnul i-a văzut cβnd se
necăjeau ei, a auzit rugăciunea lor, 45. Şi şi-a adus aminte de
legămβntul Lui şi S-a căit după mulţimea milei Sale; 46. Şi le-a dat să găsească
milă, ξnaintea celor ce i-au robit pe ei. 47. Izbăveşte-ne, Doamne Dumnezeul
nostru, şi ne adună din neamuri, ca să lăudăm numele
cel sfβnt al Tău şi să ne fălim cu lauda Ta. 48. Binecuvβntat este Domnul Dumnezeul lui
Israel, din veac şi pβnă ξn veac. Tot poporul să zică:
Amin. Amin. Slavă... PSAMUL 106 Aliluia Lăudaţi pe Domnul că este bun,
că ξn veac este mila Lui. 2. Să spună cei izbăviţi de
Domnul, pe care i-a izbăvit din mβna vrăjmaşului. 3. Din ţări i-a adunat pe ei, de la
răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la
miazăzi. 4. Rătăcit-au ξn pustie, ξn
pămβnt fără de apă şi cale spre cetatea de locuit n-au
găsit. 5. Erau flămβnzi şi ξnsetaţi;
sufletul lor ξntr-ξnşii se sfβrşea; 6. Dar au strigat către Domnul ξn
necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei 7. Şi i-a povăţuit pe cale
dreaptă, ca să meargă spre cetatea de locuit. 8. Lăudat să fie Domnul pentru milele
Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor. 9. Că a săturat suflet ξnsetat
şi suflet flămβnd a umplut de bunătăţi. 10. Şedeau ξn ξntuneric şi ξn umbra
morţii; erau ferecaţi de sărăcie şi de fier, 11. Pentru că au amărβt cuvintele
Domnului şi sfatul Celui Preaξnalt au ξntărβtat. 12. El a umilit ξntru osteneli inima lor;
slăbit-au şi nu era cine să le ajute; 13. Dar au strigat către Domnul ξn
necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei. 14. Şi i-a scos pe ei din ξntuneric
şi din umbra morţii şi legăturile lor le-a rupt. 15. Lăudat să fie Domnul pentru
milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor. 16. Că a sfărβmat porţi de
aramă şi zăvoare de fier a frβnt 17. Şi i-a ajutat să iasă din
calea fărădelegii lor, căci pentru fărădelegile lor au
fost umiliţi. 18. Urβt-a sufletul lor orice mβncare şi
s-au apropiat de porţile morţii. 19. Dar au strigat către Domnul ξn
necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit. 20. Trimis-a cuvβntul Său şi i-a
vindecat pe ei şi i-a izbăvit pe ei din stricăciunile lor. 21. Lăudat să fie Domnul pentru
milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor. 22. Şi să-I jertfească Lui
jertfă de laudă şi să vestească lucrurile Lui, ξn
bucurie. 23. Cei ce se coboară la mare ξn
corăbii, cei ce-şi fac lucrarea lor ξn ape multe, 24. Aceia au văzut lucrurile Domnului
şi minunile Lui ξntru adβnc. 25. El a zis şi s-a pornit vβnt furtunos
şi s-au ξnălţat valurile mării. 26. Se urcau pβnă la ceruri şi se
coborau pβnă ξn adβncuri, iar sufletul lor ξntru primejdii ξncremenea. 27. Se tulburau şi se clătinau ca un
om beat şi toată priceperea lor a pierit. 28. Dar au strigat către Domnul ξn
necazurile lor şi din nevoile lor ia izbăvit 29. Şi i-a poruncit furtunii şi s-a
liniştit şi au tăcut valurile mării. 30. Şi s-au veselit ei, că s-au
liniştit valurile şi Domnul i-a povăţuit pe ei la limanul
dorit de ei. 31. Lăudat să fie Domnul pentru
milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor. 32. Ξnălţaţi-L
pe El ξn adunarea poporului şi ξn scaunul bătrβnilor
lăudaţi-L pe El, 33. Prefăcut-a rβurile ξn pămβnt
pustiu, izvoarele de apă ξn pămβnt ξnsetat 34. Şi pămβntul cel roditor ξn
pămβnt sărat, din pricina celor ce locuiesc pe el. 35. Prefăcut-a pustiul ξn iezer de ape,
iar pămβntul cel fără de apă ξn izvoare de ape, 36. Şi a aşezat acolo pe cei
flămβnzi şi au zidit cetate de locuit 37. Şi au semănat ţarine şi
au sădit vii şi au strβns belşug de roade 38. Şi i-a binecuvβntat pe ei şi s-au
ξnmulţit foarte şi vitele lor nu le-a ξmpuţinat. 39. Şi iarăşi au fost
ξmpuţinaţi şi chinuiţi de apăsarea necazurilor şi
a durerii. 40. Aruncat-a dispreţ asupra
căpeteniilor lor şi i-a rătăcit pe ei ξn loc neumblat
şi fără de cale. 41. Dar pe sărac l-a izbăvit de
sărăcie şi i-a pus pe ei ca pe nişte oi de moştenire. 42. Vedea-vor drepţii şi se vor
veseli şi toată fărădelegea ξşi va astupa gura ei. 43. Cine este ξnţelept va păzi
acestea şi va pricepe milele Domnului. Slavă... PSAMUL 107 Un psalm al
lul David. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima
mea; cβnta-voi şi voi lăuda ξntru inima mea. 2. Deşteaptă-te slava mea!
Deşteaptă-te psaltire şi alăută! Deştepta-mă-voi
dimineaţa. 3. Lăuda-Te-voi ξntre popoare, Doamne,
cβnta-voi ţie ξntre neamuri, 4. Că mai mare decβt cerurile este mila Ta
şi pβnă la nori adevărul Tău. 5. Ξnalţă-Te peste ceruri,
Dumnezeule, şi peste tot pămβntul slava Ta, ca să se
izbăvească cei plăcuţi ai Tăi. 6. Mβntuieşte-mă cu dreapta Ta
şi mă auzi. Dumnezeu a grăit ξn locul cel sfβnt al Lui: 7. "Ξnălţa-Mă-voi
şi voi ξmpărţi Sichemul şi Valea Sucot o voi măsura. 8. Al Meu este Galaad
şi al Meu este Manase şi Efraim sprijinul capului Meu; 9. Iuda, legiuitorul Meu; Moab,
vas al spălării Mele; 10. Spre Idumeea voi
arunca ξncălţămintea Mea. Mie cei de alt neam Mi s-au
supus". 11. Cine mă va duce la cetatea
ξntărită? Cine mă va povăţui pβnă ξn Idumeea? 12. Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai
lepădat pe noi? Oare, nu vei ieşi, Dumnezeule, cu oştirile
noastre? 13. Dă-ne nouă ajutor, ca să
ieşim din necaz, că deşartă este izbăvirea cea de la
oameni. 14. Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici
pe vrăjmaşii noştri. PSAMUL 108 Un psalm al
lui David; mai-marelui cβntăreţilor. Dumnezeule, lauda mea n-o ţine sub
tăcere. Că gura păcătosului şi gura vicleanului asupra
mea s-au deschis. 2. Grăit-au ξmpotriva mea cu limbă
vicleană şi cu cuvinte de ură m-au ξnconjurat şi s-au
luptat cu mine ξn zadar. 3. Ξn loc să mă iubească,
mă cleveteau, iar eu mă rugam. 4. Pus-au ξmpotriva mea rele ξn loc de bune
şi ură ξn locul iubirii mele. 5. Pune peste dβnsul pe cel păcătos
şi diavolul să stea de-a dreapta lui. 6. Cβnd se va judeca să iasă osβndit,
iar rugăciunea lui să se prefacă ξn păcat. 7. Să fie zilele lui puţine şi
dregătoria lui să o ia altul; 8. Să ajungă copiii lui orfani
şi femeia lui văduvă; 9. Să fie strămutaţi copiii lui
şi să cerşească; să fie scoşi din curţile
caselor lor; 10. Să smulgă cămătarul
toată averea lui; să răpească străinii ostenelile lui; 11. Să nu aibă sprijinitor şi
nici orfanii lui miluitor; 12. Să piară copiii lui şi
ξntr-un neam să se stingă numele lui; 13. Să se pomenească
fărădelegea părinţilor lui ξnaintea Domnului şi
păcatul maicii lui să nu se şteargă; 14. Să fie ξnaintea Domnului pururea
şi să piară de pe pămβnt pomenirea lui, pentru că nu
şi-a adus aminte să facă milă. 15. Şi a prigonit pe cel sărman, pe
cel sărac şi pe cel smerit cu inima, ca să-l omoare. 16. Şi a iubit blestemul şi va veni
asupra lui; şi n-a voit binecuvβntarea şi se va ξndepărta de la
el. 17. Şi s-a ξmbrăcat cu blestemul ca
şi cu o haină şi a intrat ca apa ξnlăuntrul lui şi ca
untdelemnul ξn oasele lui. 18. Să-i fie lui ca o haină cu care
se ξmbracă şi ca un brβu cu care pururea se ξncinge. 19. Aceasta să fie răsplata celor ce
mă clevetesc pe mine ξnaintea Domnului şi grăiesc rele ξmpotriva
sufletului meu. 20. Dar Tu, Doamne, fă cu mine milă,
pentru numele Tău, că bună este mila Ta. 21. Izbăveşte-mă, că
sărac şi sărman sunt eu şi inima mea s-a tulburat ξn
lăuntrul meu. 22. Ca umbra ce se ξnclină m-am trecut; ca
bătaia de aripi a lăcustelor tremur. 23. Genunchii mei au slăbit de post
şi trupul meu s-a istovit de lipsa untdelemnului 24. Şi eu am ajuns lor ocară. M-au
văzut şi au clătinat cu capetele lor. 25. Ajută-mă, Doamne Dumnezeul meu,
mβntuieşte-mă, după mila Ta, 26. Şi să cunoască ei că
mβna Ta este aceasta şi Tu, Doamne, ai făcut-o pe ea. 27. Ei vor blestema şi Tu vei binecuvβnta.
Cei ce se scoală ξmpotriva mea să se ruşineze, iar robul
Tău să se veselească. 28. Să se ξmbrace cei ce mă clevetesc
pe mine cu ocară şi cu ruşinea lor ca şi cu un veşmβnt
să se ξnvelească. 29. Lăuda-voi pe Domnul foarte, cu gura
mea, şi ξn mijlocul multora Ξl voi preaslăvi pe El, 30. Ca a stat de-a dreapta săracului, ca
sa izbăvească sufletul lui de cel ce-l prigonesc. Slavă... DUPĂ A
CINCISPREZECEA CATISMĂ Sfinte Dumnezeule... Preasfβntă Treime...
Tatăl nostru... Apoi
troparele, glasul 1: Cβt de mare e noianul greşelilor mele, Mβntuitorule, şi
mă afund cumplit ξn păcatele mele. Dă-mi mβna, ca lui Petru,
Doamne, şi mă mβntuieşte! Slavă... Pentru gβnduri şi fapte rele am fost osβndit, Mβntuitorule!
Dăruieşte-mi gβnd de pocăinţă, Dumnezeule, ca să
strig: Miluieşte-mă, Bunule şi Făcătorule de bine,
şi mă mβntuieşte. Şi acum... Fecioară de Dumnezeu fericită şi cu totul
nevinovată, curăţeşte-mă pe mine, ticălosul, care
sunt ξntinat şi pβngărit de faptele mele cele rele şi de
gβndurile spurcate, Maică preacurată, preacinstită şi cu
totul sfβntă şi pururea fecioară! Apoi Doamne miluieşte (de 40 de ori), şi
rugăciunea aceasta: Stăpβne, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu
eşti ajutorul meu şi ξn mβinile Tale sunt; ajută-mi şi nu
mă lăsa să-Ţi greşesc, că sunt rătăcit!
Nu mă lăsa să umblu după voia trupului meu şi nu
mă trece cu vederea, că sunt bolnav, Doamne! Tu cunoşti ce-mi
este de folos. Nu mă lăsa să pier pentru păcatele mele! Nu
mă părăsi, Doamne, nici nu Te depărta de la mine, că
spre Tine am nădăjduit! Ξnvaţă-mă să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu! Vindecă-mi sufletul, că am
greşit Ţie! Mβntuieşte-mă pentru mila Ta, că ξnaintea
Ta sunt toţi cei ce au necaz pe mine! Altă scăpare n-am, Doamne,
fără numai pe Tine! Să se ruşineze dar, toţi cei ce se
scoală asupra mea şi cei ce caută sufletul meu ca să-l
piardă! Că numai Tu singur eşti puternic, Doamne, ξntru toate,
şi a Ta este slava, ξn vecii vecilor. Amin. |