Home Page

On Line Library of the Church of Greece


PSALTIREA

PROOROCULUI SI IMPARATULUI  D A V I D

CATISMA A ŞAPTESPREZECEA

PSAMUL 118

Aliluia.

Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.

2. Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toata inima lor,

3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.

4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.

5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!

6. Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate poruncile Tale.

7. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăţ judecăţile dreptăţii Tale.

8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit.

9. Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.

10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.

11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc Ţie.

12. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.

13. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale.

14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat, ca de toată bogăţia.

15. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale.

16. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale.

17. Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale.

18. Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta.

19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.

20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.

21. Certat-ai pe cei mândri; blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.

22. Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.

23. Pentru că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.

24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.

25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.

26. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învaţă-mă îndreptările Tale.

27. Fă să înţeleg calea îndreptarilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.

28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.

29. Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte.

30. Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat.

31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruşinezi.

32. Pe calea poruncilor Tale am alergat, când ai lărgit inima mea.

33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea.

34. Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea.

35. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.

36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie.

37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea; în calea Ta viază-mă.

38. Împlineşte robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.

39. Îndepărtează ocara de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.

40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.

41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,

42. Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.

43. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârşit, că întru judecăţile Tale am nădăjduit,

44. Şi voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în veacul veacului.

45. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.

46. Am vorbit despre mărturille Tale înaintea împăraţilor, şi nu m-am ruşinat.

47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.

48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit şi am cugetat la îndreptările Tale.

49. Adu-Ţi aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde.

50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul Tău m-a viat.

51. Cei mândri m-au batjocorit peste măsura dar de la legea Ta nu m-am abătut.

52. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac, Doamne, şi m-am mângâiat.

53. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătosilor, care părăsesc legea Ta.

54. Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.

55. Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, şi am păzit legea Ta.

56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am căutat.

57. Partea mea eşti, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.

58. Rugatu-m-am feţei Tale, din toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul Tău.

59. Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la mărturiile Tale.

60. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.

61. Funiile păcătosilor s-au înfăşurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.

62. La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecăţile dreptăţii Tale.

63. Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale.

64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învaţă.

65. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău.

66. Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile Tale am crezut.

67. Mai înainte de a fi umilit, am greşit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.

68. Bun eşti Tu, Doamne, şi întru bunătatea Ta, învaţă-mă îndreptările Tale.

69. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale.

70. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.

71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăţ îndreptările Tale.

72. Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur şi argint.

Slavă...

73. Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi voi învăţa poruncile Tale.

74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.

75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit.

76. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.

77. Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.

78. Să se ruşineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptăţit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.

79. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc mărturiile Tale.

80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez.

81. Se topeşte sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.

82. Sfarşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: "Când mă vei mângăia?".

83. Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.

84. Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?

85. Spusu-mi-au călcătorii de lege deşertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.

86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă!

87. Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.

88. După mila Ta, viază-mă şi voi păzi mărturiile gurii mele.

89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne, în cer;

90. În neam şi în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul şi rămâne.

91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare Ţie.

92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit întru necazul meu.

93. În veac nu voi uita îndreptările, Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.

94. Al Tău sunt eu, mântuieşte-mă, că îndreptările Tale am căutat.

95. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.

96. La tot lucrul desăvârşit am văzut sfărşit, dar porunca Ta este fără de sfărşit.

97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.

98. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei m-ai întelepţit cu porunca Ta, că în veac a mea este.

99. Mai mult decât învăţătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.

100. Mai mult decât bătrânii am înţeles, că poruncile Tale am căutat.

101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.

102. De la judecăţile Tale nu m-am abătut,că Tu ai pus mie lege.

103. Cât sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!

104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptăţii.

105. Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină cărărilor mele.

106. Juratu-m-am şi m-am hotărât să păzesc judecăţile dreptăţii Tale.

107. Umilit am fost până în sfârşit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.

108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le, Doamne, şi judecăţile Tale mă învaţă.

109. Sufletul meu în mânile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat.

110. Pusu-mi-au păcătoşii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.

111. Moştenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.

112. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.

113. Pe călcătorii de lege am urât şi legea Ta am iubit.

114. Ajutorul meu şi sprijinitorul meu eşti Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.

115. Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.

116. Apăra-mă, după cuvântul Tău, şi mă viază şi să nu-mi dai de ruşine aşteptarea mea.

117. Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.

118. Defăimat-ai pe toţi cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.

119. Socotit-am călcători de lege pe toţi păcătoşii pământului; pentru aceasta am iubit mărturiile Tale, pururea.

120. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut.

121. Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate.

122. Primeşte pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.

123. Sfârşitu-s-au ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale.

124. Fă cu robul Tău după mila Ta, şi îndreptările Tale mă învaţă.

125. Robul Tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale.

126. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.

127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale mai mult decât aurul şi topazul.

128. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urât.

129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.

130. Arătarea cuvintelor Tale luminează şi întelepţeşte pe prunci.

131. Gura mea am deschis şi am aflat, că de poruncile Tale am dorit.

Slavă...

132. Caută spre mine şi mă miluieşte, după judecata Ta, faţă de cei ce iubesc numele Tău.

133. Paşii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, şi sa nu mă stăpânească nici o fărădelege.

134. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi voi păzi poruncile Tale.

135. Faţa Ta arat-o robului Tău şi mă învaţă poruncile Tale.

136. Izvoare de apă s-au pogorât din ochii mei, pentru că n-am pazit legea Ta.

137. Drept eşti, Doamne, şi drepte sunt judecăţile Tale.

138. Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale şi cu tot adevărul.

139. Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei.

140. Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte şi robul Tău l-a iubit pe el.

141. Tânăr sunt eu şi defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.

142. Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta, adevărul.

143. Necazuri şi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.

144. Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înţelepţeşte-mă şi voi fi viu.

145. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi căuta.

146. Strigat-am către Tin: "Mântuieşte-mă, şi voi păzi marturiile Tale".

147. În zori m-am sculat şi am strigat: "Întru cuvintele Tale am nădăjduit".

148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineaţă, ca să cuget la cuvintele Tale.

149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază.

150. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au îndepărtat.

151. Aproape eşti Tu, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul.

152. Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele.

153. Vezi smerenia mea şi mă scoate, că legea Ta n-am uitat.

154. Judecă pricina mea şi mă izbăveste; după cuvântul Tau, fă-mă viu.

155. Departe de păcătoşi este mântuirea, că îndreptările Tale n-au cautat.

156. Îndurările Tale multe sunt, Doamne; după judecata Ta mă viază.

157. Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut.

158. Văzut-am pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam, ca n-au păzit cuvintele Tale.

159. Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta mă viază.

160. Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi veşnice toate judecăţile dreptăţii Tale.

161. Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoşat inima mea.

162. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoara mare.

163. Nedreptatea am urât şi am dispreţuit, iar legea Ta am iubit.

164. De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale.

165. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu se smintesc.

166. Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, şi poruncile Tale am iubit.

167. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale, şi le-a iubit foarte.

168. Păzit-am poruncile Tale şi mărturiile Tale că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne.

169. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înţelepţeşte.

170. Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăveşte.

171. Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învăţat îndreptările Tale.

172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale că toate poruncile Tale sunt drepte.

173. Mâna Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.

174. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, şi legea Ta cugetarea mea este.

175. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie.

176. Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.

Slavă...





 



 
 

DUPĂ A ŞAPTESPREZECEA CATISMĂ





Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru...

Apoi troparele, glasul al 2-lea :

Greşit-am Ţie, Mântuitorule, ca şi fiul cel pierdut! Dar primeşte-mă, Pşrinte, pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă miluieşte, Dumnezeule!

Slavă...

Cu glasul vameşului strig Ţie, Mântuitorule: milostiv fii mie, ca şi aceluia, şi mă miluieşte, Dumnezeule!

Şi acum...

Născătoare de Dumnezeu, să nu mă treci cu vederea pe mine cel ce am trebuinţă de ajutorul tău, că spre tine a nădăjduit sufletul meu, miluleşte-mă!

Apoi Doamne miluieşte ( de 40 de ori ), şi rugăciunea aceasta:

Stăpâne, Doamne, Atotputernice şi Făcătorule a toate, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul milei, Cel ce ai zidit pe om din pământ şi l-ai arătat după chipul şi asemănarea Ta, ca şi prin el să se slăvească pe pământ marea cuviinţă a numelul Tău şi care fiind căzut prin călcarea poruncii Tale, l-ai zidit iarăşi a doua oară, spre mai bine, prin Hristosul Tău, şi l-ai suit la ceruri, îţi multumesc, că ai înmulţit spre mine slava Ta. Şi nu m-ai dat vrăjmaşilor mei, care caută să mă tragă cu totul în jos, în prăpastia iadului, nici nu m-ai lăsat să pier întru fărădelegile mele. Deci acum, mult-Milostive şi Iubitorule de bine, Doamne, Cel ce nu voieşti moartea păcătosului, ci aştepţi întoarcerea lui, ca să-l primeşti, Cel ce ridici pe oamenii cei căzuţi şi tămăduieşti pe cei zdrobiţi, întoarce-mă şi pe mine la pocăinţă şi căzut fiind, mă ridică, şi zdrobit fiind, mă vindecă. Adu-Ţi aminte de îndurările Tale şi de bunătatea Ta cea veşnică şi nemărginită şi uită fărădelegile mele cele nenumarate pe care le-am săvârşit cu cuvântul şi cu fapta şi cu gândul; dezleagă impietrirea inimii mele şi-mi dă lacrimi de umilinţă pentru curăţirea întinăciunii cugetului meu! Ascultă, Doamne! Ia aminte, Iubitorule de oameni! Milostiveşte-Te, îndură-Te, şi izbăveşte ticălosul meu suflet de tirania patimilor ce domnesc în mine! Să nu mă mai bântuiască păcatul şi diavolul cel vrăjmaş să nu mă mai vatăme, nici să mă mai ducă la voile lui, ci răpeşte-mă cu mâna Ta cea tare de sub stăpânirea lui şi împărăţeşte Tu întru mine, Bunule şi Iubitorule de oameni, Doamne. Să fiu cu totul al Tău, binevoind să vieţuiesc de acum după voia Ta! Prin negrăita Ta bunătate dă-mi curăţire inimii, pază gurii, îndreptare faptelor, cuget smerit, pace gândurilor, linişte puterilor mele sufleteşti, bucurie duhovnicească, dragoste curată, îndelungă-răbdare, bunătate, blândeţe, credinţă nefăţarnică şi înfrânare prea cuprinzătoare, şi mă umple de roadele tuturor bunătăţilor cu darul Preasfântului Tău Duh. Să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici să-mi răpeşti sufletul neîndreptat şi nepregătit; ci fă-mă desăvârşit cu desăvârşirea Ta şi aşa mă scoate din viaţa aceasta, ca trecând cu darul Tău fără de opreală începătoriile şi stăpânirile întunericului, să văd şi eu frumuseţea cea negrăita a slavei Tale celei neapropiate, împreuna cu toţi sfinţii Tăi, întru care s-a preaslăvit şi s-a cinstit, întru tot cinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, în veci. Amin.

 CUPRINS

MYRIOBIBLOS HOME  |  TOP OF PAGE